Deficitul de guvernanță: care sunt riscurile pe termen lung pentru economie și societate
România se confruntă de aproape cinci ani cu procedura de deficit excesiv — o realitate economică ce riscă să devină noua normalitate, în locul unei excepții. În cadrul emisiunii Academia de Guvernanță, difuzată pe Profit.ro TV, Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Carmen Micu, CEO și cofondator ENVISIA – Boards of Elite, au analizat cauzele structurale ale acestui dezechilibru. Dialogul a adus în prim-plan nu doar implicațiile fiscale, ci și rolul esențial al unei guvernanțe corporative eficiente în sectorul public. Cei doi au subliniat importanța leadershipului asumat, a profesionalizării instituțiilor și a unei viziuni strategice care să depășească logica electorală și reacțiile de moment.
Ce este deficitul de guvernanță și de ce reprezintă o problemă majoră?
Deficitul de guvernanță nu se referă doar la lipsa resurselor sau la dezechilibrele financiare. Este o problemă sistemică, adânc rădăcinată în mentalitatea și cultura instituțiilor. Alexandru Nazare atrage atenția că normalizarea stării de deficit reflectă o lipsă de asumare și de viziune: “Ar trebui să ne setăm obiectivele astfel încât dezechilibrul să fie excepția, nu regula”.
Guvernanța corporativă presupune leadership responsabil, strategii coerente și un sistem de decizie bazat pe transparență și responsabilitate. Când aceste principii lipsesc, consecințele nu se văd doar în rapoartele financiare, ci și în capacitatea statului de a investi sustenabil și de a genera întreprinderi publice performante.
Impactul direct în administrația publică: De la execuția bugetară la predictibilitate
Una dintre vulnerabilitățile sistemului este lipsa unei proceduri clare de închidere bugetară. Nazare subliniază faptul că lipsa acestui proces afectează capacitatea Parlamentului de a analiza în mod real execuția bugetară și de a lua decizii pe baza performanței, nu a estimărilor. “Raportul de închidere bugetară nu ar trebui să fie doar un PDF pe site-ul Ministerului Finanțelor, ci un document public, discutat și folosit ca bază pentru viitorul buget.”
Această lipsă de procedură afectează disciplina fiscală și limitează predictibilitatea, elemente esențiale în politici publice eficiente și într-o administrație publică responsabilă.
Nevoia de asumare politică și responsabilitate în actul de guvernare
Nazare critică derogările de la legea responsabilității fiscale și subliniază că asumarea datelor și proiecțiilor bugetare trebuie să fie făcută la cel mai învalt nivel: “Prim-ministrul și ministrul de finanțe trebuie să éși asume oficial strategia fiscal-bugetară. Chiar dacă simbolic, această asumare are greutate”.
Asumarea politică nu este un gest formal, ci o garanție a unui act de guvernare coerent, care poate genera înzcredere în rândul societății și al investitorilor.
Rolul esențial al leadership-ului: Cum se poate trece de la reacție la viziune strategică?
Carmen Micu aduce în discuție lipsa de viziune strategică transpartinica în actul de guvernare și subliniază nevoia unui leadership responsabil și predictibil: “Este evident că avem nevoie de lideri care să înțeleagă dimensiunea sistemică a problemelor economice și să colaboreze cu mediul privat și academic pentru soluții reale”.
Dialogul dintre administrație, mediul de afaceri și societatea civilă trebuie să fie parte dintr-o cultură de guvernanță corporativă, bazată pe responsabilitate colectivă și inteligență strategică.
Profesionalizarea Consiliilor de Administrație: O soluție practică pentru guvernanța întreprinderilor publice
Consiliile de Administrație au un rol fundamental în gândirea strategică pe termen lung. Carmen Micu atrage atenția că “fără profesionalizarea acestora, guvernanța în sectorul public rămâne vulnerabilă”. Este necesar transferul bunelor practici din sectorul privat încă din faza de formare.
ENVISIA, în parteneriat cu Henley Business School, oferă programe de dezvoltare profesională pentru membrii de board, acreditate internațional, care echipează liderii pentru luarea deciziilor în contexte complexe, cu accent pe etică, strategie și guvernanță adaptată realității. Mai multe detalii despre programele educaționale Envisia aici.
5 Bune practici pentru a consolida guvernanța corporativă în România
- Instituirea unei culturi a asumării bugetare – Dezbaterea execuției bugetare trebuie să devină o etapă obligatorie în ciclul fiscal.
- Leadership predictibil și vizionar – Deciziile strategice trebuie luate pe baze sustenabile, nu electorale.
- Colaborare intersectorială reală – Ideile din mediul privat și academic trebuie transformate în politici publice eficiente.
- Profesionalizarea consiliilor de administrație publice – Programele de formare pentru board-uri sunt esențiale pentru o guvernanță eficientă.
- Dezvoltarea unei strategii naționale transpartinice – Poziționarea României în UE și regiune trebuie susținută de o viziune economică coerentă și pe termen lung.
Facebook
Linkedin
ÎNAPOI LA ARTICOLE
