Deficitul de guvernanță: care sunt riscurile pe termen lung pentru economie și societate

România traversează de aproape cinci ani o perioadă marcată de procedura de deficit excesiv – o situație care, în mod îngrijorător, a ajuns să fie tratată mai degrabă ca normalitate decât ca excepție. În cadrul emisiunii Academia de Guvernanță difuzată de Profit.ro TV, Alexandru Nazare, actualul Ministru de Finanțe, și Carmen Micu, CEO și cofondator ENVISIA, au discutat despre cauzele profunde ale dezechilibrelor economice actuale, punând accent pe nevoia unui leadership public asumat, pe importanța profesionalizării instituțiilor și pe necesitatea unei gândiri strategice care să depășească ciclurile electorale și reacțiile de moment.

Dezechilibrul bugetar – între resurse, guvernanță și mentalitate
Alexandru Nazare, membru în Consiliul de Administrație al BNR și președinte PAN Europa România, atrage atenția asupra faptului că dezechilibrul bugetar nu este doar o chestiune de resurse limitate. Pe scurt, problema nu este doar legală sau contabilă, ci și conceptuală: starea de dezechilibru nu trebuie să fie norma, ci excepția. Iar disciplina fiscală este compatibilă cu investițiile, atât timp cât aceasta este respectată - doar prin respectarea legii responsabilității fiscale și a normelor existente poate exista coerență și transparență în execuția bugetară.
„Cred că e o problemă de resurse, de guvernanță și poate o problemă de mentalitate și de mod în care ne setăm obiectivele. [...] Cumva s-a normalizat ideea că România ar fi în deficit excesiv, ceea ce cred că e foarte neregulă. Ar trebui cumva să ne setăm obiectivele în așa fel încât starea de dezechilibru să nu mai fie o normalitate, să fie excepția, nu normalitatea.”

Lipsa unei proceduri de închidere bugetară
O altă vulnerabilitate majoră semnalată de Nazare este lipsa unei proceduri instituționale de închidere bugetară în Parlament, care afectează capacitatea de a face o analiză profundă a modului în care sunt cheltuiți banii publici și reduce vizibilitatea asupra tendințelor bugetare pe termen lung.
Alexandru Nazare propune o reformă procedurală: înaintea prezentării unui nou buget, ar trebui analizat bugetul anterior și modul în care sunt cheltuiți banii, în comisii și în plen. „Noi nu avem o procedură de închidere bugetară în Comisii și în Plenul Parlamentului așa cum există aproape peste tot, inclusiv în Parlamentul European. Raportul de închidere bugetară nu ar trebui să fie doar un PDF pe site-ul Ministerului Finanțelor, ci un document public,  discutat, dezbătut și folosit ca bază pentru aprobarea viitorului buget.”

Nevoia de asumare politică și predictibilitate
Nazare critică derogările recente de la legea responsabilității fiscale și insistă pe necesitatea asumării oficiale și transparente a cifrelor din strategia fiscal-bugetară. „Primul-ministru și ministrul de finanțe își asumă datele din strategia fiscal-bugetară. [...] Această asumare n-a fost prezentă în ultimii doi ani, cel puțin. Și chiar dacă e la un nivel simbolic, înseamnă foarte mult.” Asumarea nu este doar un gest formal, ci o garanție a responsabilității în actul de guvernare.

Leadership vizionar: dincolo de cifre, o problemă de sistem
Dincolo de cifre și bugete, este vitală și schimbarea mentalității la nivelul administrației și al întregului sistem. Carmen Micu, CEO și cofondator ENVISIA, aduce în discuție nevoia unui leadership public care să fie responsabil, vizionar și predictibil. „Este evident că ne trebuie un leadership care să-și asume responsabilitatea într-un context care devine o problemă de sistem.” 
De asemenea, Carmen Micu susține construirea unui parteneriat real între mediul economic, academic, societatea civilă și administrație, valorificând inteligența colectivă ca resursă strategică.
Alexandru Nazare vine în sprijinul acestei viziuni insistând asupra colaborării și valorificării experienței celor din mediul privat și academic și completează: „Cred că e nevoie de valorificarea experienței. Există un decalaj între ecosistemul privat, care creează valoare și venituri, și administrația publică. Colaborarea și transparența trebuie să devină reguli, nu excepții.”

Reformarea mentalității din administrație
Atât Alexandru Nazare, cât și Carmen Micu subliniază necesitatea unei schimbări profunde de mentalitate în sectorul public. Deși dialogul între administrație și mediul privat există, acesta rămâne adesea fără urmări concrete. 
Nazare remarcă faptul că, de multe ori, problemele sunt exprimate, dar lipsesc reacțiile și transformarea lor în măsuri reale: „Cred că trebuie schimbat un pic mindset-ul oamenilor din administrații, politici sau nu, rintr-o comunicare și colaborare transparentă cu mediul privat. Unii își spun doleanțele, dar ele nu se transformă în acțiuni. Nu există reacție.”. Pentru el, reforma trebuie să înceapă cu întrebări esențiale: care este viziunea economică a României pe termen mediu și lung, ce direcții de creștere urmărim și cum ne raportăm, în mod real, la documentele strategice. Deși acestea sunt elaborate și prezentate periodic, în practică sunt tratate formal, fără a fi integrate efectiv în procesul decizional. „Mă uitam la un raport macroeconomic de acum 2 ani prezentat în Parlament, în care deficitul scădea în 2025 până la 2%. Vedeam că nu s-a întâmplat. Dar totuși aceste documente există, aceste proiecții trebuie făcute foarte serios. În loc să scadă, deficitul a crescut, suntem la un deficit anul trecut de aproape 9%,” atrage el atenția. 

Performanța economică a unei țări depinde direct de calitatea conducerii în instituțiile strategice. „Ministerul Finanțelor, ANAF, Ministerul Economiei – toate acestea influențează decisiv traiectoria economică.” Colaborarea interministerială este, în opinia lui Alexandru Nazare, un punct slab, existând nevoia ca relația dintre Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei să fie una mult mai strânsă. 

Profesionalizarea consiliilor și ieșirea din logica electorală
Carmen Micu evidențiază importanța profesionalizării Consiliilor de Administrație, atât în sectorul privat, cât și în cel public. „Consiliile au un rol fundamental în gândirea strategică pe termen lung. [...] Aceste practici trebuie transferate și în sectorul public.” Problema nu este doar tehnică, ci de mentalitate: „Trebuie să ieșim din logica electorală de patru în patru ani. Gândirea pe termen lung nu este o opțiune, este o necesitate.”
În acest context, nevoia de formare dedicată membrilor de board devine esențială. ENVISIA, împreună cu Henley Business School din Marea Britanie, a conturat programul Postgraduate Certificate in Board Practice and Directorship. Programul acreditat internațional pregătește liderii pentru provocările complexe ale guvernanței moderne, punând accent pe etică, strategie și decizie informată în contexte de transformare profundă. Înscrierile se pot face până pe 5 septembrie aici.

Poziționarea României în UE și în regiune
În contextul geopolitic actual, Nazare remarcă pasivitatea României în dialogul european: „Trebuie să fim mai combativi, mai prezenți și cred că trebuie să schimbăm modul în care acționăm.” La rândul ei, Carmen Micu avertizează asupra guvernanței fragmentate, lipsite de viziune transpartinică. „Nu există un leadership coerent, o strategie coerentă și există o lipsă de viziune strategică. [...] Interesul național trebuie cultivat și urmărit pe termen lung.”

Top 5 concluzii ale emisiunii Academia de Guvernanță

1. România are nevoie de o cultură a asumării bugetare, nu doar de cifre pe hârtie. Lipsa unei proceduri reale de închidere bugetară și absența asumării strategiei fiscal-bugetare slăbesc încrederea în guvernanță și în eficiența alocării resurselor publice.
2. Leadershipul public trebuie să devină responsabil, predictibil și vizionar. Problemele bugetare nu sunt doar tehnice, ci reflectă o criză de leadership sistemică, în care deciziile sunt influențate de cicluri electorale, nu de o viziune coerentă pe termen lung.
3. Colaborarea dintre administrație și mediul privat rămâne superficială. Dialogul intersectorial există, dar rareori produce schimbări concrete. Mentalitatea administrativă trebuie reformată pentru ca ideile venite din mediul privat să se transforme în politici publice.
4. Profesionalizarea consiliilor de administrație este esențială și în sectorul public. Rolul strategic al board-urilor este recunoscut în mediul privat, dar subutilizat în instituțiile statului. Fără transferul acestor bune practici, guvernanța publică rămâne vulnerabilă.
5. România are potențial regional, dar îi lipsește o strategie transpartinică de dezvoltare. Poziționarea slabă în cadrul UE și lipsa unei strategii economice coerente fac ca România să fie mai degrabă reactivă decât influentă în plan european și regional.

Share on: Facebook Linkedin

ÎNAPOI LA ARTICOLE