Dincolo de PIB: De ce economia bunăstării poate deveni esențială pentru mediul de afaceri

Pe măsură ce indicatorii tradiționali precum PIB-ul își pierd relevanța într-o lume marcată de crize complexe și schimbări de paradigmă, un nou model economic câștigă teren: economia bunăstării — o abordare care redefinește succesul în termeni de calitate a vieții, coeziune socială și impact sustenabil. Acest articol explorează de ce economia bunăstării devine un imperativ pentru guvernanță și mediul de afaceri, cum se traduce în practică, ce rol are leadershipul etic în această transformare și de ce educația consiliilor de administrație este esențială pentru a face tranziția de la „mai mult” la „mai bine”.

Într-o lume în care crizele climatice, inegalitățile sociale și pierderea încrederii în instituții pun presiune tot mai mare pe modelul economic tradițional, conceptul de Economie a Bunăstării devine o alternativă viabilă și necesară. La cea de-a patra ediție a Conferinței Internaționale Future of Governance, organizată de Envisia – Boards of Elite, experți internaționali precum Lorenzo Fioramonti, fost ministru al educației în Italia, membru al Clubului de la Roma au argumentat că viitorul nu mai poate fi construit doar pe ideea de „creștere economică”, ci pe progres cu sens: sănătate, echitate, educație și sustenabilitate. Ce înseamnă asta pentru liderii din business, pentru guvernanță și pentru România? Răspunsurile vin dintr-un nou tip de leadership – unul orientat spre impact, valoare pe termen lung și responsabilitate față de societate.

Limitele Modelului Tradițional: Când creșterea economică nu mai este suficientă

Multă vreme, indicatorii economici precum PIB-ul au fost percepuți ca barometre absolute ale progresului și ale succesului într-o economie de piață funcțională. Totuși, în fața provocărilor actuale, acest model tradițional de raportare începe să-și arate limitele. Așa cum subliniază Lorenzo Fioramonti și datele publicate de OECD, creșterea economică accelerată din ultimele decenii nu a fost însoțită de o dezvoltare economică echitabilă și sustenabilă. Începând cu anii ’70, PIB-ul și consumul au crescut constant, dar în paralel, satisfacția vieții, sănătatea mintală și coeziunea socială au cunoscut un declin semnificativ. Aproape 40% dintre gospodăriile din țările OECD trăiesc într-o stare de insecuritate financiară, simptomele depresive sunt în creștere, iar singurătatea devine o provocare majoră pentru sistemele de sănătate publică. În acest context, economia bunăstării propune o corecție de direcție, reconfigurând politicile publice în jurul a ceea ce contează cu adevărat: sănătate, mediu curat, relații umane solide și echitate socială durabilă.

Ce înseamnă sustenabilitate și economia bunăstării în practică?

Mesajul central al lui Fioramonti reflectă o tendință internațională în creștere ce propune înlocuirea modelelor tradiționale în care evoluția și dezvoltarea sunt măsurate în indicatori financiari cu o economie a bunăstării – o abordare care privilegiază calitatea vieții, sustenabilitatea și coeziunea socială. În loc să se bazeze exclusiv pe PIB pentru a defini succesul unei națiuni, economiile orientate spre bunăstare utilizează indicatori precum sănătate, educație, bunăstare mintală, încredere în instituții. 
Mai mult, Fioramonti susține că guvernanța trebuie să evolueze de la maximizarea creșterii la un model de conducere ghidat de scop și impact: 

• Performanță mai bună: redefinirea indicatorilor de productivitate și stimularea valorii sociale. 
• Echilibru mai bun: reforme în viața profesională și personală care reduc absenteismul și sporesc starea de bine. 
• Producție mai bună: adoptarea economiei circulare și a durabilității produselor. 
• Impact mai bun: tranziția de la modele economice extractive la unele regenerative. 
• Leadership mai bun: o guvernanță incluzivă, transparentă și cu gândire sistemică. 

De asemenea, un astfel de leadership nu se construiește doar prin intenție, ci prin educație structurată, expunere la bune practici internaționale și o înțelegere profundă a guvernanței în sisteme complexe. Acesta este exact obiectivul programului Postgraduate Certificate in Board Practice and Directorship, oferit în parteneriat de Envisia – Boards of Elite și Henley Business School (UK). Este primul program academic de acest tip din Europa Centrală și de Est, dedicat membrilor de board și executivilor de top care doresc să conducă strategic, etic și cu impact sustenabil. Profesioniștii pot aplica până pe 5 septembrie pe pagina programului.  

Tranziția către o economie a bunăstării nu este doar o discuție filozofica sau pur teoretică. Țări precum Noua Zeelandă, Scoția, Islanda, Finlanda și Canada au integrat deja principiile bunăstării în bugetele naționale și în politicile publice. OECD și Organizația Mondială a Sănătății promovează, de asemenea, strategii de tip „whole-of-government” care aliniază performanța economică cu rezultatele sociale și consolidează ideea că o creștere economică fără un obiectiv mai profund de dezvoltare nu mai este viabilă. 

Fundamentele unui nou model economic: ESG și Green Deal

În fața unor provocări globale tot mai interconectate – de la schimbări climatice și inegalitate socială, până la criza de încredere în instituții – conceptul de economie a bunăstării propune o schimbare radicală, dar necesară: aceea de a repoziționa guvernanța în jurul calității vieții, și nu al volumului de producție. 
Această paradigmă nu este utopică. Este susținută de date, de consens public internațional și de exemple concrete din economii avansate care au început să implementeze noi instrumente de măsurare, politici publice integrate și modele de business regenerative. 
Pentru liderii care privesc spre viitor, economia bunăstării nu mai este o alternativă, ci un imperativ. Consumatorii caută tot mai mult ca dezvoltarea să aibă un scop, un obiectiv mai înalt, nu doar performanță financiară. Companiile care integrează indicatori precum sănătatea mintală, sustenabilitatea climatică și echitatea socială vor avea un avantaj competitiv clar. Mai mult, investițiile în infrastructură sustenabilă, reziliența forței de muncă și capitalul social vor genera valoare pe termen lung, nu doar profit imediat.

Impactul strategic asupra mediului de afaceri din România

Întrebarea-cheie pentru mediul de afaceri din România și pentru întreaga comunitate globală de decidenți devine: cum putem transforma această viziune într-un nou standard de guvernanță, în care progresul înseamnă prosperitate împărtășită, echilibru și sens? Această tranziție către o economie a bunăstării nu poate avea loc fără un efort concertat de reconfigurare a mentalităților, strategiilor și capacității de guvernanță – iar educația joacă un rol central în acest proces. 

Guvernanța Bunăstării: rolul Consiliului de Administrație în noua paradigmă

Envisia – Boards of Elite este prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est dedicată profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. Prin programe academice internaționale, certificări profesionale, servicii de evaluare și mentorat strategic, Envisia pregătește lideri capabili să facă față complexității guvernanței corporative moderne. În parteneriat cu instituții de prestigiu precum Henley Business School, Bursa de Valori București și Universitatea Româno – Americană, Envisia promovează formarea continua, excelența, etica și responsabilitatea în leadershipul corporativ. Mai multe despre misiunea și programele Envisia aici.

Share on: Facebook Linkedin

ÎNAPOI LA ARTICOLE