Guvernanța Inteligenței Artificiale - responsabilitatea Consiliului de Administrație în era digitală

Tehnologia de tip inteligență artificială a încetat de mult să fie un subiect de nișă pentru departamentele IT, devenind o temă centrală în "camera de comandă" a oricărei organizații. Pentru un consiliu de administrație modern, AI nu reprezintă doar o inovație, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care se generează valoare și se gestionează riscul.

În contextul actual, în care viitorul tehnologiei dictează ritmul pieței, întrebarea nu mai este dacă adoptăm aceste instrumente, ci cum le gestionăm pentru a rămâne relevanți. Guvernanța inteligenței artificiale a devenit, astfel, o responsabilitate umană de cel mai înalt nivel: arta de a ne asigura că, pe măsură ce algoritmii devin mai complecși, supravegherea strategică rămâne ancorată în etică și viziune.

Inteligența artificială – un activ strategic, nu doar o provocare tehnologică

Multe organizații privesc încă diversele aplicatii inteligenta artificială ca pe niște instrumente izolate de eficiență. Totuși, adevărata putere a AI rezidă în capacitatea sa de a fi un activ strategic. Consiliul de administrație are datoria de a privi dincolo de automatizarea sarcinilor repetitive și de a înțelege cum AI poate redefini întregul model de business.

După cum sublinia Carmen Micu, CEO & Co-Founder Envisia, în cadrul Academiei de Guvernanță, viitorul aparține "deciziilor augmentate". AI nu trebuie să înlocuiască liderul, ci să îi ofere datele necesare pentru a face alegeri mai informate. Este o simbioză între viteza de procesare a mașinii și discernământul moral al omului.

Integrarea AI în modelul de guvernanță corporativă modernă

În consiliile de administrație actuale, guvernanța corporativă pășește într-o eră a „leadership-ului augmentat”. Totuși, trebuie să facem o distincție vitală: obiectivul nu este să delegăm conducerea către algoritmi, ci să folosim datele pentru a rafina discernământul uman. După cum subliniază Carmen Micu, CEO & Founder Envisia, „AI ar trebui să fie un catalizator pentru decizii mai bine informate și centrate pe om, nu un înlocuitor al acestora”.

Mandatul consiliului este de a proteja „sufletul strategic” al organizației, valorificând în același timp viteza de procesare a mașinii. Acest lucru necesită trei piloni de supraveghere activă:

• Demistificarea procesului („The Why”) - Board-urile trebuie să refuze acceptarea rezultatelor de tip „cutie neagră” și să ceară un nivel de transparență care să facă orice perspectivă generată de AI explicabilă și logică.
• Responsabilitatea nenegociabilă - Trebuie să existe o legătură directă și clară între o decizie asistată de AI și un executiv uman. Responsabilitatea nu poate fi „externalizată” către un cod informatic.
• Auditul etic - Consiliile de înaltă performanță analizează acum algoritmii cu același scepticism constructiv rezervat în mod tradițional auditurilor financiare sau proceselor de due diligence în fuziuni și achiziții.

Managementul riscului AI și securitatea cibernetică la nivel de Board

Inovația care nu beneficiază de un cadru de siguranță robust este, în realitate, doar o vulnerabilitate deghizată. Pe măsură ce inteligența artificială deschide noi uși către competitivitate, ea introduce simultan riscuri sofisticate care nu pot fi ignorate. Pentru un consiliu de administratie, managementul riscului AI s-a transformat dintr-o simplă postură defensivă a departamentului IT într-o barieră vitală de protecție a reputației organizației.

În sfera de securitate cibernetica, cele mai periculoase amenințări sunt adesea și cele mai subtile. „Cea mai mare provocare este trasabilitatea responsabilității”, observă Carmen Micu. Dacă un sistem AI operează pe baza unor date părtinitoare sau compromise, eșecul rezultat nu este o simplă eroare tehnică, ci un eșec de leadership. Board-urile trebuie să fie pregătite să recunoască semnele timpurii ale „derapajului algoritmic” înainte ca acesta să se manifeste sub forma unei crize de proporții. Asigurarea unei stări de conformitate nu mai este doar despre bifarea unor cerințe legale, ci despre vigilența constantă asupra integrității deciziilor automatizate.

Dincolo de conformitate: AI ca pârghie pentru competitivitate

Asigurarea unei stări de conformitate nu trebuie să sufoce inovația. Din contră, un cadru etic solid crește gradul de competitivitate pe termen lung. Companiile care demonstrează că folosesc AI într-un mod responsabil vor câștiga încrederea investitorilor, transformând reglementările într-un avantaj strategic.

Legislația, precum EU AI Act, ar trebui privită ca o bază pentru o creștere responsabilă, nu ca un plafon care limitează inovația. Consiliile de administrație proactive fac deja trecerea de la o conformitate reactivă la conceptul de „etică prin design”, luând în calcul inclusiv înființarea rolului de Chief AI Governance Officer. Acest pas este esențial pentru a garanta că logica mașinii rămâne sincronizată cu legislația umană și cu valorile organizaționale.

Octavian Oprea, Deputat și Secretar al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, avertizează că România nu își poate proteja cetățenii de riscurile asociate AI decât dacă testează și înțelege cu adevărat tehnologia. În prezent, propunerile legislative sunt adesea improvizate și au un impact limitat asupra administrației publice. „Inteligența artificială ar putea deveni un avantaj competitiv real pentru statul român dacă este utilizată pe baza unor date extrem de precise. Suntem obișnuiți ca deciziile să fie luate mai puțin pe date și mai mult pe percepții”, observă acesta, menționând totodată pașii făcuți prin legea privind catalogul național al serviciilor publice, o platformă ce trebuie operaționalizată în următoarele luni pentru a reduce acest decalaj.

La rândul său, Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute, vede peisajul actual ca pe un paradox: România este bogată în talente, dar săracă în coordonare. Deși experții români operează deja în avangarda globală a tehnologiei, potențialul lor rămâne neexploatat acasă din cauza absenței unei strategii naționale integrate. Berza subliniază că vedem multe „eforturi sporadice”, dar ne lipsește un cadru unificat care să permită acestor specialiști să modeleze programele de formare și structurile de guvernanță ale țării.

În viziunea lui Berza, România este captivă între două extreme la fel de periculoase: nesăbuința de a se grăbi fără un plan și stagnarea provocată de o paralizie totală. Ambele sunt simptome ale unui vid în politicile publice digitale. „Primul risc este graba... al doilea este să nu facem nimic”, avertizează Berza, subliniind că, fără un leadership decisiv, România — și Europa, în ansamblu — va rămâne un simplu spectator în cursa globală pentru supremația AI. În timp ce SUA și China și-au definit deja modele de reglementare dominante, Europa pierde teren. Mesajul este clar: fără o strategie unificată, nu doar că rămânem în urmă, ci alegem să ieșim definitiv din cursă.

Leadership și managementul schimbării în transformarea digitală a board-ului

Trecerea către o organizație ghidată de date necesită un managementul schimbarii bine orchestrat, începând chiar de la vârful ierarhiei. Membrii consiliului de administrație trebuie să fie primii care îmbrățișează educația continuă.

Leadership-ul în era AI înseamnă echilibru. Inteligența artificială poate oferi logică, dar nu poate oferi empatie sau busolă morală. Rolul liderului uman este de a interpreta contextul și de a lua acele decizii care poartă amprenta valorilor instituționale.

Despre Envisia

Envisia este prima școală de afaceri din România dedicată profesionalizării consiliilor de administrație și avansării guvernanței corporative. Prin programele noastre acreditate, masterclass-urile de elită și inițiativele educaționale, oferim liderilor instrumentele necesare pentru a transforma provocările complexe — precum ascensiunea Inteligenței Artificiale — în performanță durabilă și încredere instituțională.

Într-o eră a perturbărilor tehnologice rapide, educația structurată nu mai este un lux, ci fundamentul gândirii independente și al integrității profesionale. Pentru a ajuta liderii să navigheze în acest nou peisaj, Envisia oferă parcursuri specializate, concepute pentru directorul modern:

• Excelență internațională: Certificatul postuniversitar Henley–Envisia în Board Practice and Directorship oferă un cadru global ancorat în principiile OECD, esențial pentru cei care caută recunoaștere internațională și o înțelegere sofisticată a dinamicii consiliilor de administrație.
• Expertiză locală: Programul nostru, "Guvernanța Corporativă care Creează Valoare – Guvernanța Corporativă în Practică", dezvoltat în parteneriat cu Bursa de Valori București și Universitatea Româno-Americană și acreditat de Ministerul Educației, oferă o formare adaptată specific nuanțelor mediului economic românesc.

Descoperiți mai multe despre programele noastre pe www.envisia.eu.

Partajare pe: Facebook Linkedin