România spre OCDE: Testul guvernanței publice, al profesionalizării și al schimbării de mentalitate

Aderarea României la OCDE este mai mult decât o etapă diplomatică – este o transformare sistemică, care obligă administrația și întreprinderile publice să adopte standarde internaționale de guvernanță, transparență și responsabilitate, abordată într-un din episoadele emisiunii Academia de Guvernanță. În timp ce Adrian Țuțuianu, secretar general adjunct al Guvernului României, subliniază dimensiunea strategică a acestui proces pentru modernizarea statului, Adriana Lobdă, membru fondator ENVISIA, accentuează beneficiile tangibile pentru populație, de la servicii publice mai bune la o protecție crescută a consumatorilor și atrage atenția asupra rolului crucial al formării profesionale continue.

OCDE, reper pentru modernizarea administrației și atragerea investițiilor
România parcurge etapele de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un angajament strategic care depășește o simplă afiliere internațională și un proces complex, dar cu beneficii clare: de la modernizarea administrației publice la creșterea atractivității pentru investitori și servicii mai bune pentru societate. „Este un catalizator și un obiectiv major de politică externă, poate cel mai important după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană”, afirmă Adrian Țuțuianu. 
Apartenența la OCDE ar însemna pentru România intrarea într-un club exclusiv al statelor dezvoltate, recunoscute pentru standardele ridicate de guvernanță, inclusiv în ceea ce privește întreprinderile publice. Până acum, România a primit avize favorabile în 13 din cele 26 de comitete OCDE, inclusiv în domenii-cheie precum guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat – o premieră între statele candidate.
Creșterea încrederii odată cu aderarea la OECD poate genera oportunități majore pentru economia românească, iar acest lucru se datorează faptului că OCDE reprezintă aproximativ 70% din comerțul global și 90% din investițiile directe la nivel mondial. “Această apartenență înseamnă creșterea atractivității pentru investitori, modernizarea administrației publice și îmbunătățirea ratingului de țară”, spune Adrian Țuțuianu. Totodată, aderarea este susținută de sinergia cu Planul Național de Redresare și Reziliență și cu obligațiile deja asumate ca stat membru al Uniunii Europene.

Dimensiunea umană a aderării 
Impactul aderării la OCDE nu este rezervat doar instituțiilor. Există o dimensiune umană, cu beneficii reale pentru societate, a acestui proces. „Vom avea standarde de viață mai bune pentru cetățeni, o administrație publică mai eficientă și mai transparentă, precum și îmbunătățiri semnificative în domeniile educației, sănătății și protecției consumatorului.”, explică Adriana Lobdă. 
De asemenea, aderarea va aduce îmbunătățiri concrete în educație, sănătate, protecția consumatorilor și transparența administrației. Accentul cade pe impactul real asupra cetățeanului și pe consolidarea încrederii în instituțiile publice, iar acest lucru se datorează faptului că OCDE nu analizează doar politici economice, ci urmărește și indicatori sociali și civici care influențează viața fiecărui cetățean, de la gradul de corupție până la cât de bine sunt protejate economiile personale.

Cum se poate măsura succesul aderării la OECD? Prin modul în care aceste standarde vor deveni vizibile și în viața de zi cu zi. “Nu vorbim doar despre societăți de stat, ci despre oameni, despre cetățeni, care trebuie să vadă o schimbare în modul în care sunt tratați de administrație, în felul în care își protejează economiile, în accesul la servicii de calitate”, punctează Adriana Lobdă.

Un proces complex, cu participare publică și privată
Procesul de aderare este riguros și include evaluarea aliniamentului legislației românești cu standardele OCDE, în prezent fiind în derulare misiuni de evaluare conduse de grupurile de lucru ale organizației. Procesul a implicat nu doar instituții ale statului, ci și actori privați precum Bursa de Valori București, iar România a demonstrat o capacitate solidă de conformare, obiectivul fiind ca până în 2026 țara noastră să devină membru cu drepturi depline al OCDE.
Referindu-se la provocările legate de companiile de stat și pregătirea acestora pentru standardele OCDE, Adrian Țuțuianu reamintește că România are deja un cadru legislativ implementat încă din anii 2006-2011, odată cu introducerea în legea societăților nr.31/1990 a sistemului dualist și sistemului unitar de administrare a societăților, respectiv adoptarea Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. “Am beneficiat atunci de sprijinul Băncii Mondiale, care a atras atenția că întreprinderile publice nu contribuiau suficient la bugetul de stat și nu erau bine guvernate”, a explicat el.

Pentru a se alinia principiilor OCDE, statul trebuie să își definească mai clar poziția de acționar activ, fără a compromite autonomia consiliilor de administrație, dar cu măsurarea obiectivă a performanței. Adrian Țuțuianu semnalează totodată o percepție publică eronată privind mărimea consiliilor, subliniind că un număr mai mare de membri poate aduce un plus de diversitate profesională și de perspective, contribuind la o guvernanță mai solidă.

La rândul său, Adriana Lobdă subliniază importanța responsabilității strategice și a independenței consiliilor, rolul acestora fiind de a monitoriza și gestiona riscurile, promovând transparența și meritocrația. Consiliile de administrație trebuie să-și dovedească activitatea, să fie transparente în componență și compatibile cu strategia organizației.

Provocări în aplicarea guvernanței corporative
Printre cele mai importante provocări identificate în procesul de aderare se numără operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea Performanței Întreprinderilor Publice – AMEPIP – și pregătirea personalului pentru implementarea noilor norme. Totodată, este esențială schimbarea de mentalitate în ministerele care au rol de autoritate publică tutelară – acestea trebuie să trateze guvernanța ca o obligație legală, cu sancțiuni de până la 40.000 euro pe persoană fizică pentru nerespectare.
În viziunea lui Adrian Țuțuianu este necesară o monitorizare constantă a indicatorilor de performanță și o standardizare a formelor de organizare a întreprinderilor publice prin transformarea regiilor autonome în societăți comerciale, preferabil pe acțiuni, pentru a aplica eficient regulile de guvernanță corporativă.

Formarea continuă – firul roșu al standardelor OCDE
Un element esențial pentru o guvernanță eficientă îl reprezintă formarea profesională continuă a membrilor din consiliile de administrație - profesionalizarea, evaluarea periodică și actualizarea cunoștințelor fiind criterii esențiale pentru companii și administrații eficient. 

Referitor la acest subiect, Adriana Lobdă consideră că programele de formare ar trebui adaptate contextului – pentru societățile de stat fiind necesare componente legate de politici publice, reglementare și înțelegerea rolului statului ca acționar majoritar, propunând o abordare personalizată, în funcție de nevoile fiecărui membru și de noile cerințe de piață.
“Marile companii, chiar și de stat, fac acest proces de upskilling – adaugă competențe noi legate de digitalizare, sustenabilitate, inovație. La preluarea mandatului, consiliile ar trebui să beneficieze de un proces clar de inducție, care trebuie să continue cel puțin câteva zile pe an. Există chiar și companii care condiționează participarea în consilii de acest efort de actualizare permanentă a cunoștințelor, urmărindu-se inclusiv numărul de ore dedicate formării.”

ENVISIA oferă astfel de programe prin parteneriatul cu Henley Business School, unul dintre cele mai prestigioase centre de formare pentru boarduri din Europa. Înscrierile pentru o nouă cohortă au început, profesioniștii putând aplica până pe 5 septembrie aici.  

Concluzie: convergență public-privat pentru o guvernanță strategică
Principiile OCDE aplicate atât în companii private cât și în întreprinderi publice arată că o guvernanță eficientă este esențială pentru dezvoltarea României. Statul român trebuie să accelereze reformele și să creeze un ecosistem coerent, orientat spre performanță și profesionalism.

Top 3 idei de reținut

• Aderarea la OCDE este un pas strategic major pentru România. Este considerată cea mai importantă etapă de politică externă după NATO și UE, cu potențial de a transforma administrația publică, mediul investițional și standardele de viață.
• Beneficiile aderării vizează direct cetățeanul. Standardele OCDE se reflectă în servicii publice mai bune, mai multă transparență, educație și sănătate de calitate, protecția economiilor personale și o administrație centrată pe nevoile reale ale oamenilor.
• Formarea continuă este un principiu-cheie OCDE. Consiliile de administrație trebuie să beneficieze de instruire constantă, adaptată contextului public sau privat. ENVISIA, prin parteneriatul cu Henley Business School, oferă programe dedicate dezvoltării profesionale pentru membrii boardurilor.

Share on: Facebook Linkedin

ÎNAPOI LA ARTICOLE