Guvernanța care inspiră încredere: de ce transparența, sustenabilitatea și educația sunt esențiale în economia actuală

Într-un mediu economic marcat de instabilitate și reglementări în continuă evoluție, guvernanța sănătoasă devine un diferențiator major și un pilon esențial pentru stabilitatea economică.
În cadrul emisiunii Academia de Guvernanță, Oana Ijdelea, Managing Partner Ijdelea & Asociații, și Adriana Lobdă, cofondator ENVISIA, au discutat despre interdependența dintre guvernanță, sustenabilitate și leadership educat – o triadă esențială în arhitectura dezvoltării economice moderne, cu beneficii în atragerea investițiilor și stabilitatea piețelor emergente.

Guvernanța responsabilă: între valori și reglementare
Pentru Oana Ijdelea, o guvernanță sănătoasă înseamnă mai mult decât respectarea normelor – presupune un echilibru între principii morale, responsabilitate față de mediu și societate, dar și o utilizare inteligentă a resurselor. Într-un context dinamic și complex, guvernanța oferă vizibilitate, transparență și încredere, calități vitale pentru competitivitate. “O guvernanță sănătoasă înseamnă și o optimizare a modului în care resursele și avantajele competitive pot fi puse la bun folos.”.

În aceeași direcție, Adriana Lobdă subliniază că reglementările care vizează guvernanța – precum cele derivate din standardele OCDE sau directivele europene – joacă un rol critic în construirea unui cadru de transparență și aliniere între interesele stakeholderilor și cele ale managementului. Acest cadru devine un instrument de încredere pentru toți actorii economici. “Firul roșu constă în sporirea încrederii celor care urmează aceste reglementări - că acțiunile au obiective, se pot monitoriza, există un beneficiu pentru ei și toată lumea din piață joacă conform acelorași reguli.”

Sustenabilitatea – dincolo de obligație legală
Fără îndoială, buna guvernanță are un impact pozitiv asupra reputației și funcționării companiilor. Organizațiile responsabile nu mai tratează sustenabilitatea ca pe o simplă obligație legală, ci o integrează în ADN-ul lor strategic. 
“O bună guvernanță asigură oricărei organizații vizibilitate crescută, și un nivel ridicat de transparență cu privire la modul în care organizația înțelege să-și dezvolte și să-și conducă activitatea, să facă investiții, să se raporteze la stakeholderii externi și interni, să respecte cadrul de reglementare și să fie un bun soldat în cadrul social și politic al unei economii”, explică Oana Ijdelea.

Aplicarea voluntară a Directivei CSRD și integrarea criteriilor ESG în procesele de raportare managerială, în ciuda eforturilor birocratice implicate, indică o schimbare profundă de mentalitate în rândul companiilor. Directiva europeană privind raportările de sustenabilitate (CSRD), transpusă în România prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 85/2024, marchează un pas important către standardizarea raportării non-financiare. Deși anumite termene au fost amânate prin inițiativa „Stop the Clock” (încă neimplementată legislativ în România), numeroase organizații au ales să continue raportările în mod voluntar. 
Potrivit Oanei Ijdelea, acest angajament se reflectă în includerea principiilor ESG în politicile interne, în rapoartele anuale și în criteriile de evaluare aplicate partenerilor. Această abordare demonstrează că sustenabilitatea este tot mai des percepută ca un avantaj strategic, nu doar ca o obligație formală.

La rândul ei, Adriana Lobdă consideră că implementarea reglementărilor trebuie să fie adaptată specificului fiecărei companii, iar procesul cere o abordare strategică și susținută. “Atunci când apare o nouă reglementare, prima întrebare ar trebui să fie: care este impactul concret asupra companiei? Urmează apoi construirea unei politici de guvernanță care să reflecte această reglementare și să producă efecte pozitive în interiorul organizației. La nivel operațional, acest demers înseamnă adaptare și implementare coerentă. Un exemplu relevant este efortul susținut al României de a adera la OCDE, care a generat un cadru de reglementare benefic, aplicabil atât companiilor de stat, cât și celor private. Aceste standarde au fost deja validate de mediul economic, confirmându-și relevanța și aplicabilitatea.”

În ceea ce privește durata implementării politicilor de guvernanță, aceasta este, potrivit Adrianei Lobdă, influențată de specificul reglementării și de nivelul de maturitate al companiei. „De regulă, există o perioadă de tranziție necesară pentru adoptarea noilor standarde. Spre exemplu, în cazul standardelor de raportare care urmăresc creșterea transparenței și uniformizarea modului în care investitorii interpretează performanța unei companii, acest interval este, din experiența mea, de aproximativ 2–3 ani, uneori chiar mai redus. În ceea ce privește alinierea la cerințele aferente aderării la OCDE, procesul este, de obicei, mai complex și poate necesita o perioadă mai lungă de implementare.”

Investitorii aleg leadership-ul responsabil și viziune pe termen lung
Calitatea guvernanței joacă un rol tot mai important în atragerea investițiilor străine, mai ales într-un mediu global din ce în ce mai reglementat. Potrivit Oanei Ijdelea România are nevoie de investitori de calitate, care evaluează în mod prioritar gradul de transparență, predictibilitatea și sustenabilitatea unei economii. Pe scurt, nu mai evaluează doar datele financiare – ci se uită la lideri, la calitatea guvernanței și la impactul organizațiilor asupra societății. Companiile din industrii reglementate, cum ar fi securitatea sau energia, sunt deosebit de atente la coerența dintre strategie, leadership și cultură organizațională.
În lipsa unei guvernanțe responsabile, dezechilibrele  și pierderea încrederii își fac loc: “De multe ori am constatat că buna guvernanță a fost cumva trecută cu vederea. În principal pentru că buna guvernanță înseamnă disciplină, înseamnă structură, înseamnă, nu responsabilitate, cât asumarea responsabilității.”

Adriana Lobdă completează: liderii care inspiră încredere sunt cei care înțeleg realitățile sustenabilității, promovează decizii etice și cultivă o cultură a consultării și a învățării continue. „Liderii reprezintă firul roșu care leagă guvernanța de sustenabilitate – atât în companii, cât și în structurile de reglementare. Sunt cei care înțeleg necesitatea transformării, inițiază schimbări și creează cadrul normativ pentru acestea. De altfel, în spatele oricărei reglementări se află lideri cu o responsabilitate majoră, care privesc dincolo de granițele unei organizații și iau în calcul impactul global. Un investitor caută viziune, amploare și performanță economică cu efecte sociale pozitive.”

Educația – fundamentul unei guvernanțe eficiente
Fără un cadru educațional robust, guvernanța și sustenabilitatea riscă să rămână doar concepte. În acest context, Adriana Lobdă atrage atenția asupra importanței formării continue pentru liderii de top și membrii consiliilor de administrație. Aceștia trebuie să înțeleagă reglementările, să își asume responsabilități complexe și să privească dincolo de profitul imediat. „Reglementările nu mai sunt un subiect marginal. Ele trebuie înțelese și asumate de fiecare membru de board, indiferent de domeniul din care provine. Iar sustenabilitatea a schimbat complet paradigma – de la profitabilitate ne uităm acum la impactul pe care compania îl are asupra comunității. Această conexiune între guvernanță și sustenabilitate nu poate exista fără un cadru educațional solid, care să sprijine înțelegerea și implementarea principiilor moderne de conducere.”

5 idei de reținut

• Guvernanța eficientă este un avantaj competitiv și un indicator de maturitate organizațională.
• Sustenabilitatea trebuie integrată strategic, nu tratată ca o simplă obligație de raportare.
• Investitorii caută transparență, predictibilitate și leadership etic.
• Reglementările internaționale, precum cele ale OCDE, sprijină dezvoltarea unor piețe sănătoase și stabile.
• Educația continuă pentru lideri și membrii boardurilor este esențială pentru implementarea acestor principii.
   

Share on: Facebook Linkedin

ÎNAPOI LA ARTICOLE