AI și Guvernanța Viitorului: Echilibru între Inovație, Etică și Reglementare

România se află într-un moment strategic în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale (AI), prinsă între presiunea globală, oportunitatea competitivă și responsabilitatea morală.Fără o strategie clară, leadership și standarde solide de guvernanță AI, tehnologia riscă să devină fie un accelerator riscant, fie o oportunitate ratată într-un context în care inteligența artificială etică devine o necesitate pentru stabilitate și încredere.

Aceasta a fost tema ediției #7 a Academiei de Guvernanță, proiect media realizat de Envisia, Profit.ro și Prima News, în cadrul căreia Carmen Micu, CEO & cofondator Envisia, Robert Berza, Director Executiv Edge Institute și Octavian Oprea, deputat și secretar al Comisiei de Tehnologie și Informații din Camera Deputaților au explicat de ce guvernanța pentru AI este urgentă, cum poate deveni un avantaj competitiv pentru țară și ce riscuri apar dacă România continuă să rămână fără o strategie unitară. Moderator: Sebastian Zachmann.

Rolul Boardului în Era AI: Schimbarea de Responsabilitate și Competențe

Pentru Carmen Micu, CEO & cofondator Envisia, AI schimbă fundamental modul în care consiliile de administrație iau decizii, însă tehnologia trebuie să rămână „complementară, nu substitut de leadership”.

„Din punctul nostru de vedere, guvernanța viitorului este augmentată de date, nu înlocuită de ele. Nu vorbim despre algoritmi care decid, ci despre decizii umane mai bine informate de AI. O astfel de guvernanță înseamnă transparență în modul în care AI contribuie la decizie, o responsabilitate clară — cine răspunde pentru decizia asistată de AI, și un proces auditabil, capacitatea de a explica «de ce» un algoritm a condus la un anumit rezultat… AI poate îmbunătăți analiza și eficiența, dar nu poate substitui judecata morală.”

Ea subliniază că „guvernanța la timpul viitor” presupune competențele unui board care combină inteligența morală, contextuală și strategică cu ceea ce analize generate de AI. „Guvernanța la timpul viitor” înseamnă lideri care colaborează cu AI, dar păstrează controlul moral și strategic – în paradigma utilizarii inteligenței morale și etice – rezultând în decizii augmentate.

Educația de Guvernanță: Pregătiți pentru o Lume Condusă de Tehnologie?

Carmen Micu susține faptul că liderii nu folosesc AI la nivelul de complexitate cerut într-un board. În opinia ei, majoritatea liderilor folosesc AI prea puțin, iar atunci când îl folosesc, trebuie să se asigure că există procese și proceduri clare în companie, mai ales acolo unde AI este implicat în evaluarea riscului, detectarea fraudelor sau în luarea deciziilor de conformitate.

⁠„Cea mai mare provocare este trasabilitatea răspunderii”, spune Micu.

Ea explică faptul că datele pot fi manipulate sau ideologizate, iar educația despre guvernanța AI devine esențială ca liderii să poată identifica date transparente și curate. Fără acest nivel de competență, AI devine un risc major în procesul decizional.

Robert Berza, Director Executiv Edge Institute, subliniază rolul esențial al educației în transformarea leadership-ului, argumentând că România are specialiști, dar nu are o strategie integrată.

„Nu este o strategie, dar există eforturi sporadice (…). Avem români implicați la nivel foarte înalt în tehnologie și AI. Pot contribui la programe de training, guvernanță, leadership sau la scrierea unei strategii.”

Cadru Coerent de Guvernanță AI: Politici Publice, Standarde și Decizii Corporative

Pentru Robert Berza, cele mai mari riscuri în adoptarea AI sunt diametral opuse: fie România se grăbește să implementeze tehnologia fără strategie, fie rămâne paralizată. În opinia sa, aceste extreme sunt consecința lipsei unui cadru coerent de reglementare AI și a unei strategii clare în materie de politici publice digitale.

„Primul risc e să ne grăbim (...). Al doilea e să nu facem nimic. Suntem la extreme și revenim la nevoia unui leadership pe această temă (...). Europa nu e o voce puternică în acest război global al AI”, subliniază acesta.

El explică faptul că SUA și China au dezvoltat deja două modele antagonice de adoptare a AI-ului: America pe model protejat, China pe open source. În timp ce aceste două puteri concurează pentru supremație, Europa pierde teren din cauza lipsei unei strategii unitare.

Deputatul Octavian Oprea, secretar al Comisiei de Tehnologie și Informații din Camera Deputaților, atrage atenția că România nu își poate proteja cetățenii de riscurile AI dacă nu testează și nu înțelege tehnologia. În prezent, proiectele de lege pe AI sunt improvizate și fără impact real la nivelul administrației publice.

„Legislația a fost făcută pompieristic (...). Statul român nu a avut capacitatea necesară de a stopa utilizarea negativă a inteligenței artificiale. Astăzi lucrurile s-au schimbat puțin, dar avem nevoie de leadership și de adoptarea AI în procesul de luare a deciziilor”, afirmă acesta.

Guvernanța Responsabilă a AI: Un Avantaj Competitiv Real pentru România?

Oprea susține că diferența critică nu este tehnologia, ci calitatea datelor pe baza cărora aceasta ar funcționa. România poate transforma AI într-un avantaj competitiv doar dacă rezolvă problema fundamentală a calității datelor din sistemul public.

El subliniază că administrația românească ia încă decizii pe baza percepțiilor, nu pe baza datelor valide, iar această realitate afectează capacitatea țării de a adopta digitalizare și AI la scară largă.

„Inteligența artificială ar putea deveni un avantaj competitiv real pentru statul român dacă este folosită pe baza unor date de o acuratețe crescută. Ne-am obișnuit ca în sistemul public deciziile să se ia mai puțin pe date și mai mult pe percepții (…). Am aprobat un proiect de lege privind organizarea și funcționarea catalogului național al serviciilor publice (…). Guvernul are la dispoziție 10 luni pentru a operaționaliza această platformă.”

Platforma ar trebui să standardizeze serviciile publice și să transparentizeze timpii de lucru în orice oraș și să permită mecanisme de sancționare directă a conducerii instituțiilor care nu respectă standardele.

Viitorul Reglementării: Etica înaintea Inovației și Chief AI Governance Officer

Carmen Micu atrage atenția asupra faptului că AI augmentează toate cele patru tipuri de inteligență din board-room: logică, emoțională, politică și morală.

„Toate aceste tipuri de inteligență sunt puternic augmentate de inteligența artificială (…). A ajuns să fie atât de inteligentă încât poate să emuleze stări emoționale și să le interpreteze. Deci să ai abilitatea sa citești contextul este un avantaj competitiv major in board”, afirmă cofondatoarea Envisia.

Ea avertizează că liderul viitorului trebuie să știe să administreze nu doar date și context, ci și moralitatea deciziei finale — un criteriu care devine central odată cu intrarea AI în mecanismele de guvernanță.

Carmen Micu sintetizează soluția în trei piloni: responsabilitate, transparență și colaborare între ecosisteme. Ea insistă că transparența algoritmică poate reduce corupția și poate crește încrederea cetățenilor în stat. AI devine astfel un instrument de guvernanță participativă, nu un simplu accelerator de profit.

Robert Berza subliniază că România nu poate construi o strategie de reglementare AI fără leadership formal, similar unui „centru de comandă”. În această logică, el anticipează apariția rolurilor executive dedicate, inclusiv a unui eventual Chief AI Governance Officer în structurile publice sau corporative.

„AI-ul are nevoie de o guvernanță serioasă, de organizare și de organigramă. (…) Dacă vrei să adopți o tehnologie a viitorului, îți trebuie un leadership de această natură.”

Conform raportului Edge Institute, România ar avea nevoie de un CEO guvernamental pe digitalizare, sub coordonarea unui vicepremier apolitic, ca punct unic de responsabilitate. Doar astfel ar putea fi coordonate proiectele de digitalizare, crearea unui „layer” solid de date și integrarea sistematică a AI în serviciile publice.

Totodată, el semnalează situația critică a utilizării serviciilor digitale: România se află la doar 25–28% utilizare a serviciilor publice digitale, față de media europeană de 75%.

Concluzii – 5 direcții critice pentru România

România are nevoie urgentă de leadership național pentru AI și de un centru de comandă.
Calitatea datelor din sistemul public este esențială pentru a transforma AI într-un avantaj competitiv.
AI poate crește eficiența administrației, dar doar prin standardizare , transparență și responsabilitate.
Liderii actuali nu sunt încă suficient pregătiți – este nevoie de educație structurată și simulări reale.
Europa riscă să piardă teren în fața SUA și Chinei dacă nu adoptă o strategie unitară și prototipare rapidă și în lipsa unui model strategic comun.

Academia de Guvernanță

Un proiect media realizat de Prima News, Profit.ro și Envisia, prima școală de business din România dedicată guvernanței corporative și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. În fiecare vineri, ora 20:00, pe Prima News. Reluare marți, ora 22:00. Online pe Profit.ro.

Despre Envisia

Envisia este prima școală de business din România dedicată guvernanței corporative și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. Prin programe acreditate, masterclass-uri și proiecte media, Envisia formează lideri capabili să transforme principiile bunei guvernanțe în performanță și încredere.
Mai multe detalii pe www.envisia.eu

Partajare pe: